Academician Mihai Cimpoi: „Dacă nu se poate Unirea între state, se poate Unirea între sate!” Eveniment cultural de amploare la Univesrsitatea Cuza din Iași

Academician Mihai Cimpoi, Academician Nicolae Dabija, Ordonatorul de Credite al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, alături de prestigioşi experţi educaţionali într-un eveniment cultural de elită dedicat Centenarului Marii Uniri

Academicianul Mihai Cimpoi a afirmat ieri, 28 martie 2018, în Sala Ferdinand a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi „dacă nu se poate Unirea între state, se poate Unirea între sate.” Aşa s-a şi întâmplat, la iniţiativa unei şcoli de cartier, aşa cum remarca unul din ziarele locale care a reflectat mediatic evenimentul. Şcoala Gimnazială „Alexandru cel Bun” din Iaşi a reuşit să unească în jurul unui simpozion cu tradiţie în domeniul motivaţiei şi practicii şcolare zeci de elevi, profesori practicieni şi unele din cele mai importante nume ale mediului universitar şi academic. Academicianul Mihai Cimpoi, distins eminescolog a evocat primele şi dificilele sale călătorii la Iaşi, când era acuzat că a venit „să-l fure pe Eminescu”. Nobleţea discursului Domniei Sale ne-a sensibilizat cu privire la înstrăinarea care se perpetuează între românii de aici şi de dincolo de Prut, prin mijloace mai brutale sau mai subtile de manipulare.

Profesor Universitar Doctor Mihaela Onofrei, Ordonatorul de Credite al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a vorbit de semnificaţiilor spirituale pe care îl are parteneriatul Universităţii cu o şcoală generală, cu copiii. Universitatea îşi asumă în acest an al Centenarului, mai mult ca altă dată, rolul social pe care îl are în comunitate, valenţele noi pe care îl are astăzi ideea de unitate. Parteneriatul cu universitatea are obiectivul comun al educării tinerei generaţii pentru a avea capacitate de efort, de luptă, cu încredere în lucrurile importante pe care le pot realiza în România.

Profesor Mihai Crauciuc, Directorul Şcolii Gimnaziale „Alexandru cel Bun” din Iaşi a amintit că unirea tuturor provinciilor românești, a fost realizată pe parcursul întregului an 1918, din martie până în decembrie, motiv pentru care este corect să vorbim de Anul Centenar 2018 „Aniversarea Centenarului trebuie să fie un moment de trezire și de renaștere națională, de schimbare de atitudini și mentalități în abordarea problemelor fundamentale ale națiunii române în folosul prezentului și al viitorului. La 1918, oamenii politici cei mai diferiți au știut să-și dea mâna și să lucreze împreună pentru realizarea unui deziderat de veacuri a poporului român: toți doreau o Românie unită și democratică în care fiecare să se poată dezvolta liber.”

Un grup de copii costumaţi în haine de epocă au citit, în gesturi cu valoare de simbol, rezoluţiile de unire ale provinciilor româneşti care s-au unit în 1918.

Profesor Bogdan Bârzoi, inspector şcolar general-adjunct al ISJ Iaşi, deşi convocat în mai multe activităţi manageriale şi festive din Săptămâna Şcoala „Altfel” a rămas, până la finalul activităţii animat de bucuria care dădea viaţă adunării în care, spunea dânsul, „a avut norocul” să se afle, apreciind abilitatea tinerilor de a găsi rezolvări alternative problemelor cu care se confruntă.

Lector Universitar Doctor Bogdan-Constantin Neculau Preşedintele Comisiei pentru activități studențești și parteneriate cu mediul economic și sectorul public din Senatul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi a realizat un frumos excurs în istoria învăţământului românesc. „Putem afirma, fără teama de a greşi, că învăţământul, prin reformele promovate anterior actului unirii de către Spiru Haret şi ulterior de Constantin Angelescu (care a promovat reforma haretiană), din poziţia lor de miniştri ai instrucţiunii publice, a contribuit la desăvârşirea actului unirii. Suntem la Iaşi, în spaţiul primei universităţi a României moderne, şi nu putem să nu facem referire la ziua de 21 octombrie 1897, când a fost inaugurat Palatul Universității din Iași. Inaugurarea a avut loc în prezența Regelui Carol I, a Reginei Elisabeta, a «marelui ministru», cum îl numea Nicolae Iorga pe Spiru Haret, a şefului guvernului, D.A. Sturdza și a rectorului universității, Nicolae Culianu. Realizările celor doi miniştri, efectele reformelor lor, durata mandatelor – care denotă responsabilitate, recunoaştere şi coerenţă guvernamentală – numărul şcolilor construite (peste 8000) ne fac să remarcăm o adevărată vocaţie a construcţiei instituţionale şi să ne reamintim că istoria se repetă. Sau, uneori, ar trebui să se repete.”

Lector Universitar Doctor Roxana Vieru, de la Catedra de Lingvistică a realizat o complexă prezentare a fizionomiei limbii române, explicând unitatea ei în diversitate, factorii care pot influenţa metamorfoza limbii, precum şi ilustrări dialectale şi evocări istorice care arată variaţiile care pot apărea în devenirea unei limbi. Unitatea limbii române a ţinut românii împreună, înţelegându-se între ei, Mitropolitul Simion Ştefan nota în introducerea primei traduceri româneşti, „Noul Testament de la Bălgrad că acele cuvinte sunt bune, care sunt ca banii; cei care merg peste tot, aşa şi limba aceia este bună, care o înţelege toată lumea”.

Prelegerea profesoarei de lingvistică a argumentat fără voie intervenţia plină de viaţă a Academicianului Nicolae Dabija care a povestit celor prezenţi despre înstrăinarea moldovenilor de peste Prut prin impunerea unor cuvinte „moldoveneşti”, prin interzicerea în alte vremuri a sinonimelor româneşti pentru care utilizatorii erau aspru pedepsiţi. Domnia Sa a amintit diferite episoade din viaţa moldovenilor care au trăit cu convingerea că românii de pe cele două maluri ale Prutului vorbesc limbi diferite până când au ajuns la Bucureşti unde au aflat cu bucurie că „se vorbeşte tot moldoveneşte”.

Domnul Doctor în Istorie, Mircea Platon, redactor-şef al revistei Convorbiri Literare s-a aflat pe aceeaşi pagină de istorie cu distinşii săi antevorbitori, subliniind existenţa aceluiaşi adevăr istoric reflectat de realitate, de viaţa însăşi înainte de a fi consemnat în paginile de istorie. Domnia Sa a realizat o evocare foarte emoţionantă a vieţii şcolii în timpurile războiului: înrolarea, foametea, refugierea, lupta pe viaţă şi pe moarte la propriu, sacrificiile pe care le-au făcut românii pentru şcoală şi pentru ţară. Şcoala are datoria să promoveze reperele culturale ale istoriei în educaţia de azi.

Profesoara Ala Dolgoter de la Liceul Român-Francez „Gheorghe Asachi” din Chişinău a ţinut un discurs emoţionant despre vizita la fraţii români „Şi-am venit să te salut, fratele meu de peste Prut”, exprimându-şi dorinţa de a trece liber peste Prut, fără a sta câte şase ore în vamă. Unirea şi România Mare spunea, Domnia Sa, sunt icoanele care ar trebui să ne însoţească drumul spre reunire.

În final copii de pe ambele maluri ale Prutului, îmbrăcaţi în straie populare, au recitat poezii şi au cântat cântece populare şi patriotice

În sală, fără titlu şi fără funcţie, dar cu aripă sub cămaşă, un preot a afirmat că a participat astăzi la o Liturghie în Aula Universitară, un serviciu al comuniunii şi împărtăşirii din acelaşi ideal.

Partea a doua a evenimentului s-a desfăşurat la Şcoala Gimnazială „Alexandru cel Bun” din Iaşi, prin susţinerea lucrărilor pe secţiuni. Patruzeci de echipe de elevi au prezentat lucrări dedicate celebrării Marii Uniri, de la programe artistice şi referate în care au evocat impactul unirii în diferite domenii ale vieţii, cunoscute prin disciplinele şcolare. Aproape 50 de cadre didactice au prezentat lucrări din ariile „Matematică, științe și tehnologii”, „Comunicare în societatea cunoaşterii”, „Consiliere, orientare și integrare”. Dintre lucrările metodico-ştiinţifice amintim: „Grigore Vieru între Basarabia şi România”, prof. Ana-Maria Rotaru, „Abecedarul interbelic – o adaptare actualizată pentru practica logopedică”, prof. Ovidiu Tudorean sau „Un profil actual al elevului român prin Peştele-pescar- AS Antiparenting”, prof. dr. Ana-Nicoleta Grigore, împreună cu studenţi ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Invitaţii au primit în dar mape personalizate cu articole cu însemnele şcolii, trăistuţe cu suveniruri realizate de prof. pentru învăţământ preşcolar Dumitrina Gavril şi au purtat în piept cocarde tricolore.

Reportaj realizat pentru Antiparenting.ro
de Dr. ANA-NICOLETA Grigore