ROSTOPASCA – planta din care alchimiștii romani au vrut să obțină aur, este indicată în tratarea hepatitelor B și C, dar și în cazul ficatului gras generat de consumul excesiv de alcool
ROSTOPASCA este planta din rădăcinile căreia alchimiștii romani au vrut să obțină aur și a fost folosită de ei drept simbol al Pietrei Filozofale. Renumitul medic al antichității, Dioscorides, a numit rostopasca ”dar ceresc”, pentru forța ei vindecătoare.
Rostopasca este un excepțional stimulent al funcției hepatice și se recomandă în toate afecţiunile ficatului – inclusiv în hepatita virală. Fiind un bun regenerator hepatic, este indicată ca adjuvant în terapia hepatitelor B si C. În hepatita A, rostopasca grăbește vindecarea și elimină simptomele aferente – greață, vărsături. Este un remediu bun și în cazul ficatului gras și a hepatitei generate de consumul excesiv de alcool.
Rostopasca vindecă spasmele digestive, indigestia, dispepsia și dischinezia biliară, prin stimularea puternică a producerii de sucuri gastrice și de bilă. Tratează și migrena biliară. Are proprietăți antioxidante deosebite și luptă împotriva stresului oxidativ. Cu rezultate remarcabile și în cazuri de pancreatită, intoxicații, otrăviri, este folosită și în tratarea fibromului uterin, a infecţiilor cu trichomonas, candida și în vindecarea herpesului bucal și genital.
Sucul galben de rostopască, care curge când rupem planta, aplicat pe porțiunile afectate de cancerul de piele, dar și pe tumorile externe, face adevărate minuni. Sucul de rostopască este cunoscut ca cel mai rapid remediu pentru negi. De asemenea, simptomele dermatitei – inflamația și pruritul, sunt calmate de compresele cu rostopască. Este folosită cu succes și în cazul hemoroizilor, a bătăturilor, verucilor și eczemelor.
Rostopasca reduce colesterolul și normalizează valorile bilirubinei, are rol analgezic, antispastic, antiinflamator, sedativ, antibacterian, antimicotic, antiviral și antitumoral.
Contraindicații
Rostopasca, în supradozaj devine toxică, produce halucinații, delir și chiar deces. De aceea se administrează doar în dozele recomandate pe produsele care o comercializează – ceai, tinctură, comprimate sau unguent – pentru uz extern. Planta uscată este mai puţin toxică decât cea proaspăt culeasă. Nu se administreză gravidelor și copiilor sub 12 ani.
Vă rugăm fff mult, restabiliti rolul plantelor medicinale ca expresia milei lui Dumnezeu pentru durerile noastre, rolul alimentelor ca motiv euharistic, luând ca reper calitățile lor terapeutice care sunt enumerate în mai toate cărțile de medicină naturistă. Eu mi-am vindecat de 20 de ani copiii doar cu creația lui Dumnezeu. Eu însămi am scăpat din paralizie, hemiplegie, bronșită, reumatism și multe boli considerate incurabile cu credința că numai Dumnezeu știe să-și repare propria creație. Nu înseamnă că mi-am schimbat Ortodoxia cu naturismul. Avem nevoie de un om adevărat ca dvs pentru sănătatea neamului nedreptățit din punct de vedere medical.